Happy New Year (ABBA)

Yuvraaj – Tu hi to meri dost hai

Habar nu am ce zice sau care e titlul acestei piese dar e atat de superba… Filmul pare unul interesant, desi nu ma dau in vant dupa filmele indiene, cred ca am sa-l caut pe net.

Un gand azi.

Yesterday is History.
Tomorrow is Mystery.
Today is a Gift…

Vorbe dulci, sex picant

Ti-e dor de o partida de sex de calitate, dar prietena ta nu mai este atat de… fierbinte ca la inceputul relatiei voastre? Fa-i complimente, spune-i cat este de sexy, da-i un pic de atentie si atmosfera se va incinge. Garantat!

1. Concentreza-te pe nesiguranta ei! Stii foarte bine ca are parti ale corpului de care nu este prea mandra. Mergi direct la tinta si arata-i ca tie iti plac exact acele parti. Cateva cuvinte dulci: “Ce fund sexy ai in pantalonii astia!” sunt suficiente. Daca spui mai mult isi va da seama ca ai trisat.

2. Lucreaza in continuare la siguranta ei. Daca vezi o tipa superba pe strada, arata-te interesat mai degraba de… pantofii ei, care i-ar fi venit mult mai bine prietenii tale. Nu te grabi. Daca ii faci un compliment nu incerca s-o bagi in pat in urmatoarele 5 minute. Se va prinde ce urmaresti si iti va scoate ochii.

3. Minte cat poti. Chiar daca iti iesa cuvintele cu greutate, fa-i complimente despre personalitatea ei. Atat timp cat acestea suna convingator pentru ea, gandul ii va zbura la sex. Si este posibil sa se gandeasca la pozitii si locatii inedite pentru a-ti arata cat este de sofisticata. Si asta conteaza, nu?

4. Laud-o in pat! Este o buna metoda de a o convinge sa incerce chestii noi. Daca ea crede ca are sani urati, saruta-i si spune-i ca tie iti plac la nebunie. Daca stii ca nu ii face nici o placere sexul oral sau anal, nu insista. Convinge-o ca arata minunat on-top si ca asta e pozitia care iti place cel mai mult. Nefiind constransa sa faca ceva anume, mintea ei va zbura libera si isi va dori sa incerce ceva “picant”.

Cand ea se va simti super bine, sigura pe ea si frumoasa, va fi pregatita pentru partida vietii sale. Si sunt sanse uriase sa ajunga la orgasm! Iar atunci va dori sa te rasplateasca si sa se “ocupe” de tine.
Preluat integral de pe men.rol.ro

Garfield azi.

Enya – Trains And Winter Rains

Ce ziceti de Zeita muzicii ?

AIURELI.

Cel mai tare mail din acest an :

Poate ca sunt cam indiscret cu intrebarile astea, dar pari o femeie interesanta.

De Unde esti?

Ce inaltime ai?

 

Am raspuns – SUNT BARBAT.

Ce tare !

Adu-ti aminte . . .

Adu-ti aminte de acele seri nebune petrecute impreuna, de acele nopti magice in care doar noi doi existam si nimic mai mult… Adu-ti aminte de acele clipe de fericire, cand te strangeam in brate si nu m-ai lasat sa plec… Adu-ti aminte de acele discutii fara sfarsit si cum iti sorbeam fiecare cuvant ce-ti parasea buzele dulci. A fost frumos, iar cea ce mi-ai daruit in aceasta noapte a fost mai mult decat mi-am dorit. Mi-ai daruit sinceritatea si sufletul tau.

Ce-ti dau in schimb ? Iti dau inima, iti dau iubirea mea.

Adu-ti aminte de prima noastra intalnire, cum te-am asteptat neincrezator, dar cand ai venit, s-a schimbat lumea si s-a oprit totul pentru o clipa cand te-am zarit. Mi s-a parut o eternitate cand ai pasit spre mine si am incremenit amandoi. Nu am sa uit niciodata acea clipa sau acele fiori pe care mi le provoci de fiecare data cand te aud, te ating, te simt…
Niciodata nu mi-am imaginat ca toate se vor intampla asa cum s-au intamplat… M-ai lasat mut, zambetul tau m-a vrajit, si m-ai facut sa simt cea ce mi-am dorit cu adevarat sa simt.

Nu trebuie sa-mi zici nimic, stiu ce simt, stiu ce simti tu e perfect totul… Sau doar clipa e perfecta ? Nu… Alaturi de tine e perfect totul.

In bratele tale uit de nedreptate, uit de minciuni, uit de rautate, uit totul, doar tu existi in acele clipe, doar tu.

Intr-o zi, te-am rugat ceva… sa ma lasi sa-ti daruiesc asa cum pot, ai acceptat tacit, nu am asteptat nimic in schimb, dar mi-ai dat mai mult decat mi-as fi imaginat. Mi-ai dat ceva la ce nici nu puteam visa.

Adu-ti aminte de clipele petrecute impreuna, fara sa fi tinut cont de cea ce se intampla in jurul nostru. Adu-ti aminte de aceste cuvinte . . .
Iti multumesc !

No 7 – Here i am

De Craciun.

Ne asteptam sa primi cele mai frumoase daruri, cele mai calde cuvinte si cele mai pure sentimente…
Unele lucruri le pot schimba si nu ne mai asteptam la nimic, dar din senin apar acele cuvinte pe care vroiai sa le auzi, sa iti patrunda in inima si sa te faca cel mai fericit om din lume.
Cu totii ne gandim sa facem cele mai frumoase cadouri, cele mai scumpe, dar ce rost au?
Am primit doar doua cuvinte, da doar doua si ajunge !!! Nu vreau mai mult ! Au venit de la o singura persoana . Daca primeam cel mai scump ceas din lume nu eram atat de fericit.
Iti multumesc din inima ca existi pentru mine, iti multumesc din inima ca te-am gasit (m-ai lasat sa te gasesc)
Craciun Fericit !!!

Andra – Vis de iarna

Craciun Fericit !!!

DJ Project – Hotel

Stiu ca e a treia oara deja, dar e clipul original !!!

Garfield azi.

Pauza nedorita.

Datorita unor evenimente… foarte dureroase petrecute in familia noastra voi lua o pauza… Nu stiu cand am sa scriu din nou.

Viorica si Ionita din Clejani – Bordeias

Garfield azi.

The Killers – Human

Protejat: Sunt . . .

Acest articol este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, întroduceţi parola dvs. în casetă de mai jos.

Parolă:

Istoria Craciunului.

Crăciunul este serbat de către creştini pe 25 decembrie după cel puţin trei secole de la moartea personajului principal al evangheliilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest şi începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Iniţial, sărbătoarea naşterii lui Hristos era ţinută pe 6 ianuarie, istoricii ştiind azi că ea se celebra deja în 336 e.n. la Roma. ^[2] (în Est, “Boboteaza”, serbată la data de 6 ianuarie începând cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naşterea, botezul şi primul miracol al lui Iisus, în timp ce gnosticii (sectă creştină considerată eretică de către creştinismul canonic) serbau aceeaşi “Epifanie” în Egipt, încă din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, când, în viziunea lor, “Iisus s-a arătat ca Fiul lui Dumnezeu la botez” ^[3]). Sextus Julius Africanus, un creştin din secolul al III-lea, este primul care alege în 221 e.n. această dată pentru naşterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalţi creştini, care preferau 6 ianuarie. ^[4]

În primele două secole creştine, a existat o puternică opoziţie la celebrarea zilelor de naştere a martirilor şi a lui Iisus. Numeroşi Părinţi ai bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul păgân de a celebra zile de naştere, când, de fapt, sfinţii şi martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebraţi la data matririului lor, adica la “data adevăratei lor naşteri” din prespectiva bisericii. ^[5] Mulţi creştini ai primelor secole erau scandalizaţi şi de veselia şi festivismul celebrării, pe care îl vedeau ca fiind o reminiscenţă a păgânismului, în special al Saturnaliilor romane. ^[6]

Ei aveau dreptate să afirme asta: plasarea sărbătorii naşterii lui Iisus Hristos din momentul în care aceasta a început să fie celebrată de creştini, exact la finele lui decembrie sau începutul lui ianuarie (adică 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradiţiilor păgâne, căci Evanghelia nu dă nici un detaliu despre data naşterii lui Iisus. ^[7]

Din motive politice, aşa cum sugerează istoricul Edward Gibbon, ierarhia creştină a considerat copierea sărbătorilor şi a riturilor păgâne ca fiind soluţia răspândirii accelerate a cultului lor în mase, mase care pe atunci erau puternic ataşate vechilor sărbători şi practici rituale păgâne. ^[8]

Factorul pentru care primii creştini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naşterii zeului lor, a fost deci că la aceste date, în lumea romană, germanică şi orientală se celebrau diverse date de naştere ale altor zei. ^[9] Povestea unui zeu salvator născut din fecioară pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiţiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului şi în “cultele misterelor” locale naşterea “eonului” din fecioară. ^[10] Epifaniu, scriitor creştin, redă în lucrare sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie şi semnificaţia acestuia la egipteni şi la arabii “Petra”-ei (Eleusa, unde se serba naşterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creştin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la naşterea pruncului sacru: “Fecioara care era grea a conceput şi a născut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau naşterea zeului Dionisie, zeul care ca şi Iisus, transforma apa în vin.

O sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie naşterea Soarelui neînvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaşterii soarelui şi alungării iernii (ca şi Saturnaliile). Odată ce creştinii au abandonat celebrarea naşterii zeului lor pe 6 ianuarie optând pentru data de 25 decembrie, scriitorii creştini fac frecvente legături între renaşterea soarelui şi naşterea lui Hristos. . ^[11] Triburile nordeuropene (germanice) celebrau şi ei la aceeaşi dată “Iule”, pentru a comemora “renaşterea soarelui dătător de lumină şi căldură”, de maniera în care şi creştinii spuneau despre zeul lor născut tot atunci, că este “Lumina lumii”. ^[12] Reprezentările numismatice romane ale lui Sol invictus prezintă adesea un chip cu o coroană de raze, aşa cum în primele reprezentări creştine Iisus avea şi el o coroană de spini. Astfel că, în secolul al V-lea chiar, în vremea papei Leon întâi, erau creştini care afirmau că serbează nu atât naşterea lui Hristos, cât a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe acest papă să-i mustre pe rătăciţi, însă nu negând cumva că trebuie cinstit zeul-soare, ci doar că nu trebuie cinstit mai mult decât Hristos (Sermo XXII) ^[13]

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma în perioada ridicării creştinismului, anume Mitra, avea şi el ziua de naştere serbată pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al cărui cult şi rit era şi foarte asemănător creştinismului, aşa cum constata scriitorul creştin Iustin Matir în Apologia sa prin secolul al II-lea, aşa cum va remarca mai târziu şi Tertulian la debutul secolului III. (De praescritione haereticorum) ^[14] Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sfântul Ciprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magică lucrare a Providenţei că ziua în care Soarele s-a născut … Hristos şi el se naşte! ^[15] Creştinii secolului al III-lea credeau că creaţia lumii a avut loc la echinocţiul de primăvară, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creaţie prin “întruparea lui Hristos” (concepţia), trebuia, în viziunea lor, să aibă loc tot pe 25 martie, moment de la care numărându-se 9 luni (sarcina, gestaţia) se obţinea data de 25 decembrie. ^[16]

Sărbătorile din jurul solstiţiului de iarnă au, după cum se vede, o origine precreştină. Ele sunt legate în mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc în acea perioadă.

Evenimentele astronomice, care în vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, semănături şi măsurarea rezervelor de hrană pentru iarnă între recolte, ne permit să înţelegem apariţia diferitelor mitologii şi tradiţii culturale. În noaptea solstiţiului de iarnă, un observator aflat în emisfera nordică poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniază cu cea mai strălucitoare stea din est, Sirius, indicând puntcul unde va răsări soarele în dimineaţa de după solstiţiul de iarnă. De la data solstiţiului de vară, soarele a descris un arc de cerc descrescător de-a lungul cerului sudic. La data solstiţiului de iarnă, soarele îşi opreşte coborârea pe cer iar durata de lumină zilnică atinge minimul pentru 3 zile, timp în care soarele nu îşi modifică poziţia pe orizont. După acest moment soarele îşi începe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor începe să crească. Bazându-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui şi a unei întoarceri a luminii. Această întoarcere este sărbătorită din nou la data echinocţului de primăvară, când durata zilei o egalează pe cea a nopţii (dată de care se leagă în creştinism sărbătorirea Paştelui).

Schiller Feat. Lang Lang – Time for dreams